full screen background image

2016, anul cu 18 kilometri noi de autostradă

autostrada

Stăm prost în continuare la capitolul infrastructură, unde bulgarii ne dau clasă. Avem cu 50 de kilometri de autostradă mai puţin decât ţara de la sud de Dunăre, în timp ce pe calea ferată se circulă cu frâna trasă. Nu e de mirare. Proiectele avansează cu viteza melcului, indiferent că vorbim de drumuri sau de cale ferată.

Ar fi trebuit ca la aproape 10 ani de la intrarea în Uniunea Europeană să ne fi apropiat de nivelul de trai al ţărilor din vestul Europei, însă tot cu bulgarii ne comparăm şi tot în spatele lor am rămas. Bulgaria ne dă clasă la calitatea drumurilor, dar şi la infrastructura feroviară. Avem cu 50 de kilometri de autostradă mai puţin decât ţara de la sud de Dunăre, în timp ce pe calea ferată se circulă cu frâna trasă. Nu e de mirare. Proiectele avansează cu viteza melcului, indiferent că vorbim de drumuri sau de cale ferată.

Şoferii români privesc cu invidie la sud de Dunăre. Cu 786 de kilometri de şosea rapidă, vecinii bulgari au urcat 2 trepte într-un top european al calităţii drumurilor, în timp ce România este în continuare codaşă. Are cu aproape 50 de kilometri de autostradă mai puţin decât bulgarii. Deocamdată anul acesta autorităţile au reuşit doar să repare groapa din autostrada Cunţa – Sălişte şi să redeschidă traficul pe cei 22 de kilometri de şosea de mare viteză. Este unul din principalele motivele pentru care firmele din România pierd bani.

„Costurile noastre sunt mai mari când exportăm, maşinile noastre până ies din România fac şi 12 ore. În mod normal 500 de kilometri ar trebui să-i faci în jumătate din acest timp”, afirmă Radu Timiş, om de afaceri.

Primii kilometri de autostradă de anul acesta vor fi inauguraţi în curând. Sunt doar trei kilometri din autostrada Bucureşti-Ploieşti, între centura Capitalei şi strada Popasului din Voluntari.

Pentru ca autostrada să ajungă din Strada Popasului până în Capitală este nevoie să mai fie construiţi aproape 2 kilometri şi jumătate de drum. Lucrările au început deja iar şefii de la Drumuri speră să fie gata anul viitor pe vremea aceasta.

În luna decembrie se va inaugura un nou segment de autostradă de 15 kilometri de pe lotul doi al tronsonului Lugoj – Deva. Porţiunea se află între localităţile Margina şi Traian Vuia. Șoferii vor circula numai pe autostradă de aici, din dreptul localităţii Margina, până la ieşirea din ţară la Nădlac. Astfel, ei scapă de drumul naţional care are o singură bandă şi este extrem de aglomerat.

Pentru asta însă mai avem de trecut un hop.

„Cel târziu pe 20 decembrie, dacă… Spun dacă pentru că în momentul de faţă trebuie revizuit acordul de mediu, estimăm că la inceputul lunii decembrie să avem revizuit acest acord de mediu şi să putem lucra în plin acolo”, spune Cătălin Homor, directorul general al CNAIR.

În total, vor fi cel mult 18 kilometri noi de autostradă în acest an.

„Eu sunt mulţumit că am reuşit să deblochez toate proiectele. La finalul acestui an vor fi autorizaţii pe toate proiectele, vor avea avize necesare, şi la anul va fi un an foarte bun şi vor fi finalizate toate proiectele care sunt azi în execuţie”, afirmă Cătălin Homor, directorul general al CNAIR.

Adică vor fi gata şi restul de aproape 50 de kilometri din autostrada Lugoj -Deva, cu excepţia celor două tuneluri de lânga localitatea Holdea, la granița dintre judeţele Timiş şi Hunedoara. Însă până la finalizarea lor, șoferii vor fi nevoiţi să iasă de pe autostradă şi să facă un ocol de 25 de kilometri pe serpentinele Drumului Național 68A.

Tot anul viitor, promit autorităţile, vor fi gata şi cei 70 de kilometri dintre Sebeş şi Turda.

Până de curând pentru autostrada Sebeș-Turda au lipsit autorizațiile de construcție, drept urmare și lucrările s-au desfășurat cu încetinitorul. Spre exemplu, lotul doi trebuia finalizat în acest an însă in luna octombrie lucrările erau realizate în proporție de doar 12%.

Termen de finalizare anul viitor au şi 90 de kilometri din autostrada Transilvania, unde cel mai problematic tronson este cel dintre Suplacu de Barcău şi Borş. Contractul a fost reziliat luna trecută.

„O să mergem pe Suplacu de Barcău-Borş categoric pe cei 26 de kilometri care sunt într-un stadiu foarte avansat şi o să încercăm şi pe celalalt tronson deci restul până la 60 de kilometri care sunt la 10-15% dacă găsim un contractor bun şi acela ar putea fi realizat în 12-14 luni”, afirmă Sorin Buse, ministrul Transporturilor.

Vecinii de la sud de Dunăre stau mai bine decât noi şi în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii feroviare. Sunt cu 4 poziţii în faţa României într-un top european unde lideri sunt francezii, finlandezii şi olandezii.

Pe 5 la sută din calea ferată românească, adică pe aproape 1000 de kilometri, se circulă cu frâna trasă. Sunt 525 de restricţii de viteză impusă din cauza stării proaste a şinelor.

Lucrările pe bani europeni pentru ca trenul românesc să prindă viteză înaintează greu. Şi asta deşi în unele cazuri şantierele au fost deschise în urmă cu trei – patru ani. Anul acesta vor fi gata doar 40 de kilometri de şină de la graniţă până dincolo de Arad.

În plus de mai bine de doi ani, reabilitarea altor 80 de kilometri este blocată la stadiul de licitaţie. Valoarea investiţiei este estimată la două miliarde de euro.

Şefii din transporturi atrag atenţia, într-un document oficial, că România riscă să piardă peste 3 miliarde de euro bani europeni din cauza întârzierilor în reabilitarea căii ferate.

Național – VIVA FM

Comentarii

Comentarii